Privirea ta imi dezvaluie zambetul hazliu si pofta de viata. Alerg cu pasi marunti si cu un foc zdruncinat ce-mi atarna la glezne. Plina de energie ma incarc la soare si ma descarc doar in noapte.
Tu, un motan energic si saltaret, imi furi linistea cu un talent pisicesc, mieunandu-mi pe gard cu un aer aparent flamand. Atat de natural te rasucesti in propriul mister, cu o blana matasoasa de parca in fiecare seara te-ai alinta in balsamul cel mai scump.
Eu, pescar renumit, ma-ntind sa-ti arunc un peste valoros pe care tu-l inghiti cu pofta. Si pentru ca iti inchipui ca totul ti se cuvine, zabovesti ca intr-o poveste cu privirea patrunzatoare si neagra pana cand eu te las sa crezi ca m-ai pacalit.. si-ti pun piedica!
Ma binedispune placerea de a te vedea dezmierdandu-te, felina draga sub nasul meu. Dar pentru ca rabdarea e o virtute, iar eu nu fac decat sa ma folosesc de dragalasenia mea ca sa-mi pun in valoare farmecul, te mangai cu privirea.
Innebunita dupa joaca, fac primul pas care ma face sa iubesc victoria si pentru ca sunt mai sireata decat tine, iti las o portita deschisa..