Istoria Terasei si a Restaurantului Otetelesanu

La mijlocul veacului trecut se inalta casa lui Ioan Serban Otetelesanu, vornic al Capitalei, politician, ministru si filantrop. Acesta detinea o avere considerabila fiind proprietarul unor case asezate pe actualele locatii ale Teatrului de Revista “Constantin Tanase” si al Palatului Telefoanelor.

Chiar pe locul actualului Teatru Constantin Tanase, vornicul a transformat una dintre casele sale intr-un hotel cu un vestit restaurant ce purta numele de Otetelesanu.

Constantin Bacalbasa descrie astfel localul: “Salonul Otetelesenilor te consacra. Spre a fi cineva, oricine trebuia sa treaca prin acest salon. Aici se lansau fetele in lume, aici se lansau tinerii, aici se inodau intrigile sentimentale, aici se puneau la cale casatorii, aici se hotarau si multe combinatii politice”.

– Teatrul de vara Otetelesanu –

– Terasa si Restaurantul Otetelesanu –

Trecut de prima tinerete si casatorit de 30 de ani cuSafta Campineanu, vornicul se indragosteste ca un adolescent de juna Elena Filipescu, fiica marelui logofat Ioan Filipescu, pe care o cunostea de altfel de cand era mica. Desi casnicia lui cu Safta era una foarte buna si lipsita de probleme se prespune ca motivul oficial al despartirii a fost dorinta puternica de a avea copii.
Aceasta drama personala pe care o traia credincioasa si fidela lui sotie, a starnit controverse in randul poporului, lucru care n-a impiedicat-o sa-si iubeasca in continuare sotul, asa ca aceasta se hotaraste ca cel mai bun lucru pe care il poate face este sa divorteze, dar sa-i ramana alaturi pana la moarte.

Pentru ca nu a avut taria sa-si paraseasca barbatul pe care il iubea mai presus de orice ea ramane sa locuiasca alaturi de el, in casa cea mai mica din curtea hotelului Otetelesanu, ingrijindu-l la fel ca in vremea in care erau casatoriti, ba chiar mai mult aceasta s-a impacat cu Elena laManastirea Sarindari, in fata icoanei Maicii Domnului. Conul Iancu a trait fericit alaturi de doua femei, una tanara si frumoasa, alta loiala si grijulie, iar ele “in prietenie si intru dragostea lor pentru acelasi barbat.”
Fiind sortit ghinionului hotelul a ars in anul 1875, iar destinul celor doua cladiri urmand mai apoi sa fie separat. Dupa cativa ani de la incident, imobilul a fost cumparat de catre un francez stabilit la Bucuresti si care avea restaurantul Frascatti, de vis a vis, pe Calea Victoriei. Acesta a renovat si inaltat cu un etaj cladirea, primind mai apoi numele de Hotel-Restaurant Frascatti.
Hotelul a funcționat ani buni în acest loc, iar in anul 1933 a fost demolat si construit un nou imobil Frascatti reprezentat de cladirea actuala care detine la parterul acestuia Sala Savoy, a Teatrului Constantin Tanase.

Sursa foto:
deieri-deazi
arhivadepresa
restograf