Istoria cladirii C.E.C

Istoria cladirii C.E.C

In anul 1864 se infiinteaza Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni printr-o lege decretata de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Primul sediu de care a dispus C.E.C-ul era descris ca o cladire modest, formata din trei incaperi. Ulterior acesta se muta in Hanul Serban Voda, pe locul in care astazi se afla Banca Nationala, dar nu pentru mult timp. Necesitatea unei cladiri mai incapatoare ii impinge pe edili de la acea vreme sa construiasca un sediu propriu, in anul 1875.

Pe locul in care se afla astazi impunatoarea cladire a C.E.C-ului, se gasea inainte manastirea si hanul „Sfantul Ioan Cel Mare”, asezamintele au fost restaurate de Constantin Brancoveanu in anii 1702/03 pentru ca, mai apoi degradandu-se, sa fie demolate in anul 1875 iar in locul lor sa fie construit sediul mult dorit de catre edili de la acea vreme, toate dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
În cimitirul bisericii „Sfantul Ioan Cel Mare” a fost înmormantat Ienachiţă Văcărescu, cel care a scris şi tipărit prima carte de gramatică a limbii romane, în 1787.

Ienachita a fost mare un dregator sub mai multi domni: logofat si apoi spatar al lui Alexandru Voda Ipsilanti, mare vistier sub Nicolae Voda Mavrogheni, mare ban si sfetnic in a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti, dar a fost si poet, istoric si filolog, autor al primei gramatici romanesti, tiparita la Viena in 1787 pe cheltuiala suportata de el.

Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897. Printre participanti s-au numarat membrii familiei regale, ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC si arhitectul Paul Gottereau. Piatra de temelie a Palatului CEC a fost in prezenta Regelui Carol I al Romaniei si a Reginei Elisabeta, constructia fiind finalizata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

Dupa intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, alaturi de Antanta, in noiembrie 1916, administratia institutiei se scindeaza in doua parti: una in teritoriul ocupat, la Bucuresti, si a doua, la Iasi. Guvernul Ion I.C. Bratianu decide evacuarea tezaurului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, al Bancii Nationale a Romaniei, precum si a valorilor apartinand celorlalte institutii publice si private, la Iasi, si, de aici, la Moscova, pe baza garantiilor date de guvernul rus si de marii aliati ai Romaniei.

Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a infiintat Casa de Economii, Cecuri si Consemnatiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii institutii formandu-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri si Consemnatiuni si Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale. Din acel moment institutiei i se incredinteaza primirea si pastrarea economiilor banesti ale populatiei din intreaga tara.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.